Publicat de: antiqul | 8 Decembrie 2010

Lasă bă, că merge şi aşa…


Astazi am vazut doi studenti. S-au mutat intr-un apartament din blocul de langa mine. Cum mi-am dat seama ca sunt studenti? Dupa privire. Aveau o lumina in privire si o speranta care nu se pot descrie. Bietii de ei. Probabil ca erau in primul an de facultate. Adica cel mai frumos an. Brusc te trezesti ca esti „student” si ai o gramada de obligatii dar si un alt statut in ochii lumii. In fond si la urma urmei, toti conducatorii si directorii, managerii etc au fost studenti la viata lor. Asa ca ai o gramada de usi deschise. Ei bine, trebuie sa profiti la maximum de ele, fiindca in tara noastra, aceleasi usi ti se vor inchide in nas din primul minut in care vei fi proaspat „Licentiat”. Cum asa? Foarte bine, daca in calitate de student erai dispus sa lucrezi pe bani putini sau chiar deloc, acum ca esti „pe meserie” vii si ai tupeul sa ceri un salariu decent, contract de munca si alte avantaje. Si atunci ti se arunca in fata „Aveti nevoie de cel putin 5 ani de experienta in domeniu”… Si ma rog, cand sa-i faci cand toata facultatea nu dureaza mai mult de 3 hai 4 ani? Asta nu conteaza. La fel de bine pot sa-ti ceara si 50 de ani experienta ca tot aia e. Si atunci singura sansa e sa-ti gasesti de lucru in timpul facultatii, urmand ca dupa absolvire sa ramai in cadrul aceleiasi companii/firme, etc. Ei, asta mergea inainte de Marea Criza, acum nu te mai angajeaza nimeni. Fiecare vrea angajati care sa munceasca mult, 24 ore/7 zile/12 luni/ an si sa-i plateasca cu „kanci, n-avem nimika, ciuciu” si alte grile salariale de acelasi gen. Imi amintesc de ziua in care m-am trezit la poarta facultatii cu diploma de licenta in mana. Ma uitam la „docoment”, ma scarpinam in cap, ma mai uitam o data si nu stiam ce sa fac. Timp de 6 luni am scapat de dileme fiindca m-am incorporat in armata. Dupa armata am luat-o din nou de la 0 (zero). Probabil ca daca ma angajam din timpul facultatii ca alti colegi, as fi avut de lucru dupa absolvire, dar asa, au trecut niste ani in care am lucrat fara contract de munca si acum cand imi numar anii de vechime in campul muncii ma apuca toti dracii, din 8 ani abeam mi se recunosc vreo 6. Bun si asa, in tara asta au fost oameni care s-au trezit la 50 de ani ca aveau un an sau doi vechime, cand ei lucrasera vreo 20. Ma uitam zilele trecute la niste fotografii din anul intai de facultate. Dintre colegii care zambeam in poza, fiecare lucreaza in alt domeniu, care nu are legatura cu facultatea terminata. Asta e, ar trebui sa ne fie invatatura de minte. Care minte ca oricum inapoi n-o sa ne intoarcem?

Zilele trecute imi spunea un coleg ca vrea sa deschida o afacere cu finantare de la UE. Are ceva hectare de pamant si vrea sa-si incropeasca o mica afacere. Ei, dar traind in Romania unde asta ne ocupa tot timpul i s-a „explicat” cu blandete ca pentru aprobarile necesare ii trebuie semnaturile unor „PERSOANE” care semneaza pe principiul ” Mie ce-mi iese la afacerea asta? Dai spaga primesti semnatura! Ar manca si burta mea o ciorba, nu?”. In concluzie, banii europeni exista, se afla, dar nu poti fi primiti decat daca esti „Omul Cuiva”. Culmea e ca cei care primesc mult ravnitele Fonduri Europene dupa un an, doi sau trei ajung sa dea cu subsemnatul pe la diverse institutii findca in loc de ferme ei si-au ridicat case de vacanta, iar ferma exista doar in imaginatia lor, sau exista, dar ca in loc de 3000 de capete de bovine are doar 1 (unul). Te mai uiti? Important e ca am reusit sa absorbim fonduri europene in procent de 0.000001% si o gramada de bani de ordinul miliardelor de euro se intorc la UE fiindca nu au fost folositi (de fapt se spune „Accesati”).

In ultima vreme nu pot sa deschid televizorul fara sa vad joaca de-a „Uite concediul de maternitate-nu e”. Am intrebat-o si eu pe mama mea cat concediu a avut in anul de gratie 19… cand si-a nascut cel mai iubit fiu. Raspunsul a fost naucitor”120 de zile” adica 4 luni. Si dupa aceea? Am renuntat la servici timp de 4 ani ca intre timp a mai aparut si sora-ta. Aha. Si apoi am mers la un alt loc de munca fiindca atunci toata lumea avea loc de munca. Dar pe timpul ala erau crese si gradinite. Ce-i drept, am crescut noi „cu cheia la gat”, dar nu am fost lasati aiurea in tramvai. Adevarul e ca in situatia disperata in care ne aflam, Guvernul maine poimaine va impozita barbile, mustatile, kilogramele in plus, si cum am vazut azi intr-o caricatura, toate persoanele mai inalte de 1.50 m. Asta fiindca e o harababura generala, dar la noi se fac prognoze cu „Crestere Economica”. Oare cati au idee ca Bugetul Romaniei se bazeaza pe cuantumul amenzilor date cetatenilor, din care abea daca se incaseaza 50%?

Cum spunea Mircea Badea „Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul”…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: