Publicat de: antiqul | 3 Iunie 2011

scara rasturnata


   Cu ani in urma am citit o discutie intre un tata si fiul sau. Tatal ii reprosa fiului ca nu ii urmeaza exemplul si nu urca pe scara sociala. Fiul ii raspunde tatalui „Bunicul dumitale a fost plugar. Fiul lui si bunicul meu a fost invatator. Dumneata ai venit la oras si ai facut o facultate, ajungand profesor universitar. Si daca eu o sa urc scara in loc sa o cobor?” „Nu vad cum, fiule” ii raspunde tatal.

    In copilaria mea, scara sociala era una destul de clara si depindea in cea mai mare parte de scoala absolvita precum si de meseria sau profesia avuta. O facultate iti asigura imediat un post de sef si un salariu corespunzator. Daca erai meserias sau aveai studii medii aici intervenea locul de munca. Daca lucrai in domeniul alimentar erai bine vazut deoarece puteai sa ai acces la anumite produse care in anii 80 disparusera de pe piata cum ar fi untul, branza sau carnea. In ceea ce priveste absolventii de facultate, de mare importanta se bucurau inginerii. Indiferent ca erai inginer electronist, inginer de masini sau de cautat gainile sub coada titlul de „Domn` Inginer” iti asigura o reputatie si multe usi deschise. Medicii faceau parte dintr-o casta in care patrundeai deosebit de greu, si chiar pe vremurile acelea se dadea spaga in bani si produse alimentare la doctori. Stau si ma intreb oare cand nu s-a dat spaga la doctori ca eu unul nu-mi aduc aminte prea bine sa fii auzit de vremuri din alea.

In mod cu totul logic, parintii isi indemnau copii sa faca scoala ca sa ajunga „Ingineri, doctori sau profesori” pentru ca ai lor copii sa fie respectati si bine vazuti in societate.

Imi aduc aminte de o reprezentare a scarii sociale in jocurile copilariei, in special jocul cu mingea denumit „Bambilici”. Se deseau pe asfalt mai multe patrate lipite intre ele In functie de valoarea lor ele se denumeau cu meserii si functii. Cea mai importanta era cea de Director, apoi urma Inginerul, Maistrul si Muncitorul. In functie de cati copii jucam se mai putea adauga Groparul, Gunoierul si dupa Revolutia din 1989 a aparut si Somerul. Pentru cei care nu au jucat niciodata Bambilici trebuie spus ca fiecare incerca sa dea cu mingea in patratul de linga el si sa ia locul mai sus pe scara sociala . Nu puteai sa avansezi decat un patrat odata si ajuns in varful ierarhiei toata lumea incerca sa-ti ia locul.

In ziua de azi, scara sociala a ajuns doar un fum, o himera. Acum stiinta de a produce bani e pe primul loc. Bineinteles ca banii se pot produce pe cai mai mult sa mai putin legale. Important e sa ai cat mai multi, si asa iti poti cumpara functii cum ar fi cea de parlamentar (oficial se numeste donatie data partidului si iti confera dreptul de a pretinde un loc pe lista de candidati sau dupa alegeri un post de secretar, subsecretar de stat ori ceva asemanator). Facultatile au ajuns pe toate drumurile iar absolventii sunt cu miile. Incetul cu incetul profesia de inginer a ajuns tot mai putin cautata, cu exceptia celor din IT fara de care deocamdata nu se poate fiindca totul se bazeaza pe folosirea tehnicii de calcul si daca ti s-a dus ceva la comp te-ai ars. Medicii continua sa tina steagul sus dar cu greu poti gasi un medic bun si ala va pleca in strainatate cu prima ocazie. Imi aduc aminte de un scandal in care mai multe diplome de medici stomatologi dinRomania au ajus pe mana unor stomatologi din Italia cae nu stiau nici macar pe unde vine facultatea respectiva si brusc s-au trezit dentisti. Ferice de pacientiii lor!

Acum e bine sa fii fotbalist, chiar si in Divizia Z tot castigi mai bine decat un doctor sau inginer. 

Personal ma gandesc daca va aveni din nou o zi in care scoala va fi si alceva decat un camp de batut profesorii, de defilat cu fustite dupa ultima moda sau de postat filmulete pe net. Nu prea imi vine sa cred.

Ca o incheiere, sa va spun cine este tanarul din dialogul de la inceputul postului. Acesta a absolvit pana la urm facultatea, a ajuns antrenor de gimnastica, iar cea mai buna eleva a sa a ajuns campioana olimpica la Montreal in 1976 fiind prima sportiva care a obtinut nota 10. Numele ei este Nadia Comaneci. Iar antrenorul ei se numeste Bela Karolyi.

Anunțuri

Responses

  1. cea mai mare dezamăgire a mamei mele a fost că nu mă fac secretară. cea mai mare dezamăgire a uneia dintre mătuşile mele a fost că nu sunt profesoară – deşi am calificarea (ca să mă pedepsească, în fiecare an, când de la firma ei se dădeau agende pentru anul viitor, îmi spunea cu compătimire: nu am pentru tine, am doar pentru X – o verişoară – pentru că ea e profesoară şi trebuie să-şi programeze meditaţiile!). cea mai mare fericire a mea este meseria mea – redactor la radio. şi cea mai mare împlinire a mea vine din meseria mea. şi toţi prietenii se bucură pentru mine că sunt fericită cu meseria mea…
    of, ce să faci cu pretenţiile celor din jur de la tine şi diferenţa dintre ce cred ei că ar fi fericire pentru tine şi ceea ce este cu adevărat fericire pentru tine.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: