Publicat de: antiqul | 27 Iulie 2011

Murphy ăsta chiar a existat ?


Initial am vrut ca titlul sa fie „Daca e sa fie va fi, iar daca e sa nu fie, nu va fi, chiar daca stai in cap!”. Daca pana acum n-ati inteles nimic, e vorba de legea fatalitatii sau celebrele Legi ale lui Murphy.

Intotdeauna am fost o persoana care s-a implicat maxim in ceea ce am dorit sa realizez.  Niciodata nu am putut sa stau pur si simplu si sa astept ca lucrurile sa mearga de la sine si sa se rezolve fara ca eu sa am macar o minima contributie. Acum cativa ani am cunoscut o fata care spunea „Lasa ca nu o sa murim de foame, are grija Domnul de noi.” De fiecare data am avut contraziceri pe tema asta. Eu sustineam sus si tare ca trebuie sa te zbati, sa lupti ca sa realizezi ce doresti. Ei bine, dupa multa vreme am realizat ca s-ar putea sa nu am dreptate.

De foarte multe ori avem impresia ca stim ce e bine pentru noi, indiferent ca e vorba de o relatie de dragoste cu o anumita persoana ,de un job anume sau de o excursie. Ne zbatem, ne dam peste cap ca acel ceva sa se realizeze, iar apoi avem surpriza sa constatam nu numai ca nu era ceea ce ne doream, dar am ajuns din nou in locul de unde am plecat. Uneori, doar uneori, trebuie pur si simplu sa stam pe loc si ceea ce ne dorim ne va cadea pur si simplu in brate. Este ca un bumerang pe care il arunci si apoi revine la tine. In nici un caz sa nu alergi in directia in care ai aruncat bumerangul, nu-l vei prinde decat in locul de unde ai plecat. Interesant este ca de multe ori am avut impulsul sa stau si sa astept ca lucrurile sa se intample, dar am alungat acest gand si m-am implicat maxim. Bineinteles ca nu am reusit decat sa imi irosesc timpul si energia, fiindca rezultatul ma astepta la locul de unde pornisem.

Daca ati ametit de la atatea elucubratii, o sa va povestesc o intamplare adevarata care mi s-a intamplat mie, sau unui prieten de-al meu nu conteaza. Personajul nostru lucra la o mare companie si avea o saptamana liber duminica, iar in cealalta saptamana lucra inclusiv duminica. Se despartise de curand de prietena lui, iar cand a incercat sa o invite la o iesire la plaja si ea a acceptat, a fost in al noualea cer. Era ultima duminica din august si pentru el parea sansa ideala pentru impacare. Sambata dupăamiaza cand trebuia sa incheie saptamana de lucru a fost anuntat ca a doua zi trebuia sa vina din nou la munca pentru a inlocui un coleg „bolnav”. Acesta disperat, a refuzat categoric si cand a fost pus in situatia de a fi concediat, a invocat ca scuza faptul ca avea bilet de tren pentru o statiune balneara si nu mai poate primi banii inapoi pe bilet. Seful companiei, un om rau si cainos i-a pus in vedere ca daca luni nu se prezinta cu biletul care sa dovedeasca cele spuse va fi dat afara. Tanarul nostru a luat legatura cu un prieten, acesta i-a procurat biletul la pret redus, s-a dus in gara si a convins un „nas” sa-i composteze biletul moca. Duminica a iesit cu fosta prietena la plaja, s-au impacat si dupa 4 luni ea l-a anuntat nu numai ca-l paraseste din nou, dar ca s-a hotarat sa-si schimbe religia si sa devina sotie de pastor penticostal. Intre timp eroul nostru isi gasise un alt job. Haios a fost ca luni dimineata s-a prezentat ajutorul sefului la el ca sa-i verifice biletul de tren. La vederea pretului biletului, imbecilul de ajutor a exclamat „Cum naiba, anul trecut am fost si eu acolo si biletul era mai scump?!?” Nu stia ca biletul era cumparat cu reducere 50% pentru studenti 😉

Imagini net cu Plaje Poze Litorale Artistice

Anunțuri

Responses

  1. să vezi principiile Mamei lui Murphy… 🙂
    sper că femeii îi e bine, iar bărbatul e fericit că a scăpat de ea… eu le-aş spune tuturor celor care se despart să fie recunoscători lui Dumnezeu că nu rămân cu oameni care nu ştiu să-i aprecieze… 🙂
    cât despre prima parte… da, uneori tocmai pentru că te zbaţi n-ai nimic…
    ştii, pe mine mă impresionează foarte mult Vechiul testament. acolo, undeva, Dumnezeu le zice evreilor că El va lupta pentru ei, ei doar să stea liniştiţi… şi m-am întrebat eu de ce tre să stai liniştit când n-ai nimic clar în faţă şi doar durere în spate…
    am găsit un răspuns amuzant: când lupţi, cam pâlpâi, dai din mâini, te agiţi… iar Dumnezeu, care ştie că tu eşti într-un loc sigur, poate lovi acolo unde e vrăjmaşul. dacă tu tocmai ai făcut gestul de-a te apăra de rău şi ai întins mâna spre el, s-ar putea să-ţi taie ţie sabia divină mâna, în loc să-l pună pe celălalt la punct. aşa-mi traduc eu ideea de liniştit – Se ocupă Cineva mai puternic. 🙂

  2. Asta cam asa e…

  3. Sunt si nu sunt de acord. Eu merg pe principiul sa fac si sa dreg mereu. Teoria bumerangului imi esta valabila doar cand vin chestiile rele inapoi. Si nu stau sa le astept. Deocamdata nu mi s-a intamplat nimic ( de care sa-mi aduc aminte in acest moment) care sa-mi demonstreze contrariul…O fi adevarat ca trebuie sa mai si astepti?….da, uneori, dar in general depinde de tine, nu para malaiata in gura lui natafleata :))

    • Mie îmi plac perele mălăieţe, sunt dulci dar acum e iarnă şi nu se găsesc 🙂

  4. Cred ca ai fi inteles mai bine despre ce e vorba daca ai fi citit uneori o poza nu face cat o mie de cuvinte .

    • Ţi-am aprobat comentariul din bun simţ, dar nu ştiu la ce te referi.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: