Obiecte insufletite

Acum mai bine de 10 ani (Dumnezeule, cand au trecut atitia ani?) imi satisfaceam stagiul militar intr-o unitate din frumoasa noastra patrie, pe atunci nemembra NATO. Bineinteles ca orice soldat care se respecta, dupa 2 zile am primit si o „pusca”, adica un pistol mitraliera de calibrul 7.62 mm. Aceasta „pusca” trebuia curatata zilnic, frecata si lustruita pana putea comandantul de pluton „sa-si rasuceasca musteatza in lustrul ei”. Din nefericire operatiunea delicata si complexa de curatare a armei presupunea si demontarea ei in cele mai mici componente, iar apoi montarea in timpul alocat adica de 60 de secunde. Ei, daca la demontare ma incadram oarecum in cele 70-80 de secunde, la montare ioc. Adica pistolul meu nu vroia sa se integreze la loc astfel incat sa poat fi verificat de susnumitul comandant de pluton. In primele zile plangeam de nervi fiindca mereu eram dat exemplu negativ in pluton. Dadeam cu arma de caldaram doar doar i-o veni mintea la cap dar ea nimic. Ii adresam cele mai calde urari de sanatate si viata lunga, desi era mai in varsta ca mine cu vreo 7 ani. La un moment dat, invins am schimbat foaia si am inceput sa-i vorbesc frumos, ca unui prieten drag. De fapt ca unei „prietene” fiindca era „pusca” adica de gen feminin, nu? Dupa cateva cuvinte tandre(de data asta pe bune) si mici expresii de alint (hai fetitzo, hai draga, hai dulceatza, stiu ca poti) plus mangaierile de rigoare, pistolasa mea se transforma in mielusea si mai ca nu se monta singura la loc. Ei si din momentul ala am invatat o lectie. Una cam ciudata e drept. SI OBIECTELE AU SUFLET. De fapt, ele interfereaza cu undele noastre magnetice pe care le emitem la adresa lor. Daca suntem nervosi si agitati, se vor bloca si ne vor face viata grea. In schimb sunt foarte receptive la ganduri linistite si placute.

Ca sa nu uit, la sfarsitul ultimei zile de armata am primit o „Hartzoaga” de la comandantul unitatii in care spunea ca m-am comportat exemplar cat timp am servit „Patria sub drapel”… cred ca hartzoaga o fi pe undeva prin podul casei… uupsss, eu n-am pod ca stau la bloc 😉