Fat Frumos si Ileana Cosanzeana

Prolog

Cu o lovitură măiastră de paloş, Făt Frumos i-a tăiat capul Zmeului, a eliberat-o pe Ileana Cosânzeana şi a dus-o la palatul lui unde au făcut o nuntă mare, apoi au trăit fericiţi… o vreme. Până când Ileana şi-a dat seama că ea şi Făt Frumos nu prea au multe în comun. Pe vremea când locuia cu Zmeul, Ileana credea că Făt Frumos e un cavaler alături de care e plăcut să trăieşti. Dezamăgire maximă. De fapt, prinţesa începuse să-i ducă dorul bietului Zmeu care era un zmeu cult şi cu simţul umorului dezvoltat. Aşa că într-o bună zi îşi luă lumea în cap şi îi spuse verde în faţă unui Făt Frumos rămas perplex că ea nu mai poate să stea cu el şi pleacă unde vede cu ochii în lumea largă. Făt Frumos făcu imediat o depresie şi o săptămână nu mai ieşi din camera lui.

Despărţirea este un cuvânt urât. Mai devreme sau mai târziu, toţi trecem prin asta. Unii mai greu, alţii mai uşor. În urmă cu o sută de ani, România fiind o ţară unde predominau satele tradiţionale, despărţirea, sau divorţul era ceva de neconceput. Tinerii erau promişi unul altuia de când erau copii, iar familiile aveau grijă ca cei doi să se căsătorească şi să trăiască împreună până la adânci bătrâneţi. Fericiţi sau nu, asta e deja o altă poveste. Părăsirea satelor şi venirea la oraş a schimbat datele problemei. Presiunile sociale sunt mult mai slabe la oraş, iar în ultima vreme, divorţurile au ajuns ceva relativ obişnuit. Ca să nu mai vorbim de relaţiile de prietenie, care au devenit o simplă schimbare a statusului pe Facebook. De la „Într-o relaţie” la „Singur”. Imediat prietenii îţi dau mesaje de încurajare, îţi spun ce drăguţ eşti şi că bine ai făcut. Pare uşor de trecut peste. Dar nu e.

Cel mai greu lucru mi s-a părut întotdeauna conştientizarea cuvântului „Gata”. Adică s-a terminat. Mereu am vrut să cred că poate mai există o şansă, că poate fi totul ca la început. Şi asta e cea mai mare greşeală. E exact ca şi ciorba reîncălzită. O cunoşti, o ştii, dar nu mai e aceeaşi. Şi mai devreme au mai târziu, dar de obicei mai devreme se ajunge iar acolo. La ruptură.

Bărbaţii şi femeile reacţionează diferit. Bărbaţii se pun pe băut, îşi sună prietenii să iasă în oraş şi săptămâni în şir speră că îşi vor recuceri fosta iubită. Femeile îşi fac o schimbare de look. Se vopsesc, se tund, îşi pun meşă sau orice altceva astfel încât atunci când se uită în oglindă să vadă pe altcineva. Asta le dă încredere că pot merge mai departe. Că pot fi din nou atrăgătoare pentru un alt bărbat.

Barbatii trec mult mai greu peste despărţire. Îşi dau seama că femeia de lângă ei îi făcea puternici cum se credeau. Încep să o caute în celelalte femei cu care se întâlnesc şi sunt dezamăgiţi. Nu vor să lase trecutul în urmă şi se agaţă de orice fărâmă de speranţă că ea va reveni în viaţa lor. Dar asta nu se va întâmpla. Trebuie să se ridice, să se scuture de praf şi să meargă mai departe. Altfel vor decădea tot mai mult. Şi va fi din ce în ce mai greu să aibă o viaţă normală. Pentru că în viaţa reală, Făt Frumos şi Ileana Cosânzeanapoate că trăiesc fericiţi până la adânci bătrâneţi. Dar nu neapărat unul cu celălalt.

Epilog

După ce ieşi din depresie, Făt Frumos încălecă pe armăsarul său favorit şi porni în lume ca să găsească şi alte prinţese care aşteaptau să fie salvate. Ileana Cosânzeana căută până găsi un zmeu fioros, îl îmbătă zdravăn şi apoi îl acuză că a vrut s-o abuzeze şi dacă nu o ia de nevastă cheamă Protecţia Cosânzenelor, aşa că bietul Zmeu îşi ceru iertare şi o duse la castelul său, unde au trăit fericiţi cine ştie cât timp. Quod erat demonstrandum.