Prolog

Băiatul ajunse acasă la ora 5 dimineaţa frânt de oboseală după o noapte în club. Intră tiptil convins că strabunică-su doarme buştean, dar în cameră dădu nas în nas cu bătrânul care se ferchezuia şi îşi pregătea costumul de veteran de război. Buimac de cap, strănepotul îl întrebă pe bătrân „Ce faci bunicule, e 5 dimineaţa, unde mergi la ora asta? Bătrânul îl privi cu un zâmbet „Nepoate, azi e sărbătoare mare, e 6 iunie, Ziua Debarcării în Normandia! Mă duc să mă întâlnesc cu tovarăşii mei de arme. ” Năuc, tânărul se scărpină în cap „Ce sărbătoare e azi, că nu găsesc nimic în calendar? Şi ce e aia Normandia, vreo insulă de la Polul Nord?” Bătrânul îi aruncă o privire milostivă „Vai de capul vostru, fii fericit că generaţia ta nu a cunoscut războiul, hai treci la culcare că oricum n-am cu cine vorbi.” Străbunicul continuă să se ferchezuiască fredonând un cântecel, în timp ce strănepotul său puse capul pe pernă ferm convins că moşul îşi bate joc de el. Se gândi o clipă să caute pe Facebook ce o fi aia Normandia, dar apoi adormi.

Când subsemnatul a tras primul ţipăt pe lumea asta, ultimul război mondial se terminase fix de 32 de ani şi două luni. În anii ’80 fiecare avea câte un bunic sau străbunic care „făcuse frontul”, cărţi despre război se găseau pe toate drumurile şi dacă aveai chef să afli ce a fost atunci, aveai de unde. Plus că sărbătoarea naţională a României era pe 23 august şi la şcoală învăţai despre întoarcerea armelor şi despre „Revoluţia de eliberare antifascistă şi antihitleristă” începută la 23 august 1944. Şi totuşi nimeni nu sufla nici un cuvânt despre 6 iunie 1944. Era normal, că doar debarcarea din Normandia nu o făcuseră ruşii „fraţii noştrii de la Răsărit”, ci americanii, englezii, francezii, canadienii, adică popoare capitaliste şi deci decadente şi pline de păcate.

Pentru cititorii care au făcut orele de istorie la crâşmă cu halba de bere în faţă, Debarcarea din Normadia a avut loc în 6 iunie 1944 în nordul Franţei, în regiunea numită Normandia. În acea perioadă, germania condusă de Adolf Hitler ocupa toată Europa de vest şi centru până în Rusia unde armatele germane băteau în retragere după Bătăla de la Stalingrad. Aliaţii au debarcat în dimineaţa zilei de 6 iunie în nordul Franţei  şi au început eliberarea Europei de vest de sub ocupaţia germană. Dacă debarcarea nu ar fi reuşit, continentul ar fi fost împărţit între ruşi şi nemţi şi cine ştie unde ne-am afla acum. Ca să aveţi o idee despre cum a fost, vă recomand filmul „Salvaţi soldatul Ryan”.

Ieri s-au aniversat 69 de ani de la debarcare şi oamenii încep să uite. Nu am văzut nimic la televizor despre subiectul ăsta, deşi acum 10 ani era pe toate canalele de ştiri. Veteranii care au participat la debarcare sunt tot mai puţini şi mai nebăgaţi în seamă. Preşedintele SUA nu s-a deranjat să participe la festivităţi. Şaptezeci de ani sunt o grămadă de timp. Acum avem altele pe cap, nu să ne aducem aminte de nişte oameni care au murit demult. Anul viitor în 2014 se împlinesc 100 de ani de la începerea Primului Război Mondial. Dar pe cine mai interesează? Oricum istoria nu ne ajută să facem afaceri profitabile, nici să dăm ţepe la partenerii de afaceri. Aşa că mai bine ar fi scoasă din programa şcolară că oricum nu mai e nimeni curios de ea.

Cineva spunea că cine uită istoria e condamnat să o repete. Mi se pare perfect adevărat. Şi normal. Fiindcă sunt o grămadă cei care spun cu nepăsare „Lasă mă că asta nu o să ni se întâmple tocmai nouă.” Măcar de ar avea dreptate. Sau mai ştii?

Epilog

Femeia trânti portiera maşinii uşurată că terminase ziua de lucru. Soţul ei, aflat  la volan o privi cu un zâmbet discret. „Dragă, ştii că azi e sărbătoare, nu? Am luat şi o sticlă de vin să ne relaxăm. Ce păcat, se întristă femeia, azi vroiam să te rog să mă ajuţi la curăţenie acasă, dar dacă e sărbătoare, o lăsăm pe altădată.” După câteva ore, la un pahar de vin, femeia îl întrebă nedumerită pe soţul ei „Dragule, dar ce sărbătoare e azi, că nu am găsit nimc în calendar. Cum draga mea nu ştii?? Azi e Ziua Debarcării în Normandia din 6 iunie 1944 care a scurtat războiul cu mai mult de un an”… Femeia se enervă „Ce, asta-i sărbătoare?!? Luna trecută mi-ai făcut la fel de 9 Mai, Ziua Victoriei în Europa!!! Mai sunt multe sărbători din astea bune numai ca să tragi chiulul de la munca în casă??” Bărbatul izbucni în râs şi se îndepărtă câţiva paşi. Nu de alta, dar vinul din paharul soţiei era în pericol să aterizeze în capul lui…

Sursa foto

Un gând despre „Lecţia de istorie- Debarcarea

  1. În fiecare an pe 6 iunie , caricaturistul veteran al celui de-al doilea război mondial Charles M. Schulz (1922–2000) rezerva pagina destinată benzii desenate Peanuts pentru cinstirea camarazilor săi căzuți în luptele din Normandia.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s