Publicat de: antiqul | 9 Octombrie 2014

Nu știu


Prolog

Cafeaua fierbinte încălzise atmosfera și discuțiile se aprinseră din nou. Tipul înalt și solid monopoliza conversațiile. ”Ce vorbești domle, eu știu, sunt meșter, mașina nu mai are nici un secret pentru mine, o repar și cu ochii închiși.” ”Atunci spune-mi te rog ce faci dacă se defectează pompa de carburant în timpul mersului?” Întrebarea o puse tânărul  nebăgat în seamă din colț. Brusc, tipul înalt se blocă un moment apoi își reveni ”Lasă-mă frate cu din astea, eu mă pricep la unghiul de fugă, îl fac cât ai bate din palme!”  Tânărul nu se lăsă „Bun, atunci explică-mi cum reglezi unghiul de fugă după ce schimbi capeții de bară?” Tipul care le știa pe toate se schimbă la față și se bâlbâi ”A, da, capeții de bară… păi… atunci… trebuie reglat unghiul de fugă, dar…” Tânărul începu să râdă relaxat ”Nu știai că înainte am fost mecanic auto, nu-i așa?”

Una dintre ideile absurde care ne-au fost băgate în cap ani de-a rândul este că trebuie să te pricepi la orice și că răspunsul ”Nu știu” este cea mai mare rușine. Trebuie să ne pricepem la toate și să afirmăm mereu sus și tare că noi cunoaștem rezolvările, chiar dacă habar nu avem ce vorbim. Cum toate obiceiurile proaste se iau ca ciuma, atitudinea asta s-a moștenit din generație în generație, așa că inevitabil dacă întrebi ceva într-un grup de oameni rar găsești pe cineva să-ți spună că nu știe. Și asta fiindcă mereu ne e teamă de reacția celor din jur ”Cuuum? Nu știi?” Adică ești prost și nu știi ceva atât de simplu, care e la mintea cocoșului. Și atunci din teama de a nu cădea în ridicol afirmăm sus și tare că noi știm, dar apoi când ni se cere o părere calificată ori dăm din colț în colț, ori o dăm la nimereală și de obicei spunem niște prostii atât de mari că ne facem de râs.

Multă vreme am picat și eu deseori în capcana asta și mă băteam cu cărămida în piept că știu și cunosc, mai ales în grupul de prieteni. Dar nu știu cum se făcea că de obicei în grupul respectiv era câte unul care chiar se pricepea și mă demola cu explicații solide și competente, astfel încât nu știam pe unde să mă ascund de rușine. Apoi am învățat că mai bine îmi afirm ignoranța în materie și cer lămuriri. La un moment dat am auzit o expresie cum că nu e nici o rușine să nu știi și să întrebi. Încetul cu încetul am pus-o în aplicare și am observat că e perfect valabilă. De câte ori mă întreba câte un binevoitor ceva ce habar nu aveam, îi răspundeam cu tupeu ”Da habar n-am. Spune-mi tu dacă știi!” Și ce să vezi, respectivul se oprea, își bulbuca ochii la mine și dădea semne că se sufocă. Într-un final recunoștea că nici el nu știe.

Ideea e că oricât de mult am citi și oricât ne-am lărgi sfera de cunoștințe, mereu vor fi momente când vom fi puși în dificultate de numite probleme. Atunci putem cere lămuriri și ar fi bine să fim și atenți la ele, nu de alta dar data viitoare e posibil ca acele lămuriri să ne prindă bine. Și în orice caz să nu vă fie frică să spuneți ”Nu știu, te rog spune-mi tu.”

Epilog

Fără nici un chef, profesorul intră în sala de clasă. Mai erau câteva zile și începea vacanța. Mediile trebuiau încheiate și elevii nu mai aveau chef de școală. Un moment, profesorul rămase blocat. Clasa era goală. De fapt nu era goală, fiindcă Ionuț stătea cuminte în bancă și repeta ceva. Profesorul își aminti că Ionuț urma să rămână corigent și dacă tot nu chiulise cu ceilalți colegi se hotărâ să-i dea o șansă. Ionuț, ce lecție avem pentru astăzi? Nu știu domn profesor. Cum nu știi? Nu știu. Da ce știi? Vreau să răspund din funcționarea pompelor, că aia am învățat și să iau notă mare ca să trec clasa. Bine Ionuț, spune-mi funcționarea pompelor. Copilul închise cartea și începu să turuie ca pe o poezie lecția memorată. Profesorul nu încercă să-l întrerupă și privi afară pe geam… primăvara se sfârșise și vara își intra în drepturi. Un porumbel ateriză de nicăieri pe pervazul ferestrei și ascultă cu încântare cum Ionuț mormăia aberații despre funcționarea pompelor…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: