Publicat de: antiqul | 26 Februarie 2015

Morocanosul


Prolog

Microbuzul mergea cu viteza si domnul nebarbierit ce parea sa aiba spre 35 de ani era ganditor si fara chef. Studentul de langa el incerca sa-i mentina treaza atentia cu tot felul de povestioare, dar degeaba. La un moment dat soferul opri intr-o parcare si anunta 10 minute de pauza. Studentul cobori din microbuz, iar domnul morocanos se muta rapid pe o alta bancheta usurat ca scapase de povestile tanarului. Cand acesta se intoarse gasi pe scaunul de langa el o domnisoara. Putin mirat, dar si bucuros intra in vorba cu ea. Dupa cativa kilometri cei doi au facut schimb de numere de telefon. Apoi dupa inca o statie manuta ei delicata o cauta incetisor pe a lui. Putin surprins, el incepu sa-i mangaie degetele. Cand in sfarsit cei doi au coborat din microbuz, se tineau de mana. Domnul cel morocanos zambea pe sub mustata. In sfarsit o calatorie placuta.

Zilele trecute o prietena m-a intrebat cand va aparea cel care o va iubi. Sau ce trebuie sa faca pentru ca el sa apara mai repede. A trebuit sa-i spun ca nu prea poate face nimic. Decat eventual sa se gandeasca la el si sa-l faca sa grabeasca pasii. Dar am asigurat-o ca va aparea exact cand se va astepta mai putin si mai ales de unde se va astepta mai putin. Si inca ceva. Mai mult ca sigur ca el o va gasi nemachiata, necoafata si intr-un moment total nepotrivit. Sau cel putin asa crede ea. Pentru ca in realitate el o va vedea asa cum e, adica luminata de frumusete si caldura interioara si se va indragosti de sufletul ei cald. Si asta e cel mai bun lucru care se poate intampla.

Cu multi ani in urma, cand sora mea trebuia sa mearga la alimentara din colt sa ia paine fugea mai intai in fata oglinzii sa se faca frumoasa, fiindca era posibil ca la alimentara sa o astepte Fat Frumos si nu se cuvenea ca el sa o vada nearanjata. Dar ce sa vezi, draga de ea venea intotdeauna numai cu paine, fiindca Fat Frumos nu aparuse. Pana intr-o zi cand el a aparut. Dar nu la Alimentara. In ce ma priveste daca la noi in casa venea vreo domnisoara fugeam in camera sa execut vreo 20 de flotari pentru a-mi umfla muschii, trageam pe mine un tricou mulat si ieseam apoi din camera pentru a face cunostinta cu domnisoara Ileana Cosanzeana. Dar apoi dezamagire. Domnisoara nu era interesata deloc de subsemnatul, asa ca ma retrageam bosumflat si nu mai imi ardea deloc de flotari. Pana intr-o zi cand umblam buimac de cap de nesomn prin oras, era frig, muschii nu se vedeau deloc, dar a aparut o domnisoara. Care m-a luat de brat si apoi m-a imbratisat fara sa-i pese ca nu eram barbierit la sange si muschii mei nu erau vizibili deloc.

O regula nescrisa spune ca atunci cand iti doresti ceva Universul are grija sa iti scoata in cale acel ceva, sau pe acel cineva. Nu imediat. Totul se intampla pas cu pas, nu dintr-o data. Probabil ca acolo, departe unde noi nici nu gandim, persoana care trebuie sa ne gaseasca face un pas, un singur pas intr-o alta directie. Sau poate se impiedica. Si apoi, zi dupa zi se apropie din ce in ce mai mult de noi pana cand, poate ca intr-o dimineata racoroasa de sfarsit de iarna va topi cei 300 de kilometri care va desparteau in 300 de milimetri. Pentru ca distanta este relativa. Si atunci cand doua suflete vor sa se gaseasca, nu trebuie decat sa transforme cateva unitati de masura. Si daca pentru noi ca oameni pare greu, sau imposibil, pentru sufletele noastre este mult mai usor. Nu trebuie decat sa avem incredere. Pentru ca lumina din ochii unui om uneori poate face minuni.

Epilog

Dimineata de februarie era friguroasa si domnul cel morocanos mergea zgribulit spre statia de autobuz. Nu avea chef de nimic , doar sa ajunga mai repede la birou unde il astepta o cafea fierbinte. La un moment dat, in timp ce astepta in statia de autobuz auzi susoteli in spatele sau. Iritat se intoarse brusc si ii recunoscu pe tinerii care se cunoscusera in microbuz fiindca el nu mai avea chef sa asculte povestile studentului. Cei doi se tineau in brate si se uitau la el. Si omul vazu in ochii fetei ca se simtea iubita si ocrotita, iar studentul o tinea la pieptul sau ca si cum nu ar fi vrut sa-i mai dea drumul niciodata. Se intoarse incetisor si un zambet larg ii lumina fata…

 

 

 

Anunțuri

Responses

  1. Am si eu o intrebare, cand tii acest post nu trebuie sa fumezi toata ziua?

    • Draga Ana, postul prin el insusi presupune o serie de abstinente. Da ar fi bine daca poti sa nu fumezi in zilele in care tii post. Daca mai ai nelamuriri te rog sa imi scrii.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: