Flori de mai


Prolog

Barbatul intra pe usa fredonand o melodie ritmata. Radia atat de multa buna dispozitie, incat domnisoara de la florarie incepu sa zambeasca. Barbatul se opri din fluierat si o ruga sa ii faca un aranjament floral cat mai bogat. Femeia il intreba ce preferinte are, dar barbatul ii spuse ca el nu se pricepe si o ruga sa conceapa un buchet asa cum i-ar placea ei. Apoi barbatul pleca. Domnisoara incepu sa aleaga florile si un zambet cald ii aparu pe fata. Va face un buchet exact asa cum i-ar placea ei sa primeasca… dar nu prea avea cine sa i-l ofere. Dupa vreun sfert de ora barbatul reveni si ramase uimit. Florile  erau absolut superbe. O privi pe domnisoara, ii multumi, plati si apoi pleca. In urma lui, femeia ofta incetisor… ce norocoasa trebuia sa fie cea care va primi buchetul…

Zilele trecute cineva drag mi-a reamintit ca mai e luna florilor, asa ca ar merita si ele un articol. Interesanta idee, deci am promis ca voi scrie despre flori. De mic copil mi-au placut trandafirii. Atat de mult incat in clasa a 6-a am inceput sa tai trandafirii din gradinile oamenilor  ca sa ii duc la usa colegei pe care o iubeam. Nu stiu ce s-a intamplat cu trandafirii aceia, dar colega nu a fost deloc impresionata, iar parintii ei nici atat. Sau cel putin asa credeam eu in vremurile acelea. Anii au trecut si am fost sedus de mirosul lacrimioarelor. Mi se pareau foarte delicate si parfumul lor ma ametea. Tatalui meu ii placeau lacrimioarele, asa ca acasa aveam din cand in cand cate un buchet. Parfumul lor umplea toata camera si de multe ori le asezam pe masa unde imi faceam lectiile. Inutil sa va spun ca mai mult miroseam lacrimioarele decat eram atent la lectii. Asta pana cand mama a observat efectul lacrimioarelor si le-a asezat ceva mai departe de lectiile mele care lasau de dorit. Nu vreti sa stiti ce interesant a fost cand am descoperit florile de liliac care mai ales seara raspandesc un parfum demential. In special liliacul violet. Pur si simplu imi umpleam plamanii cu parfumul liliacului pana simteam ca explodez.

Totusi favoritele mele sunt florile de camp stranse intr-un buchet combinat cu spice de grau si fire de iarba. Nu au un parfum anume, dar au o viata a lor proprie si o delicatete care ma fac sa ma opresc in loc si sa le admir minute in sir. La un moment dat am vrut sa ii iau mamei mele de ziua ei un buchet de flori de camp. Cum ziua mamei e in februarie, doamnele de la piata s-au uitat cu mila la mine clatinand din cap si una dintre ele holba niste ochi care spuneau „Bietul de el e bolnav rau daca vrea acum in februarie flori de camp”. Cu regret a trebuit sa renunt la flori de camp si am luat un alt buchet.

Si totusi care este cea mai frumoasa floare? Asta e usor de raspuns. Dragii mei, cea mai frumoasa floare este femeia  care stie ca este iubita. Uitati-va in ochii celei pe care o iubiti si veti vedea cum infloreste. Nu va fie teama sa ii  spuneti cat este de frumoasa si o veti vedea inflorind din ce in ce mai mult in fiecare zi. Iar asta va va face mai fericiti decat va puteti inchipui vreodata. Si merita, credeti-ma ca merita.

Nu pot sa inchei fara sa imi aduc aminte ce mi-a spus un prieten despre femeia pe care o iubeste. „Era o zi de februarie si eu venisem in orasul ei ca sa o cunosc. Cand a aparut prima data in fata mea, a venit spre mine si fara vreo vorba mi s-a aruncat de gat. In momentul in care am luat-o in brate am simtit un parfum de lacrimioare care mi-a patruns pana in creier. Pur si simplu mi s-au taiat picioarele… si in momentul acela am stiut ca ea este ceea ce imi doresc de la viata…”

Epilog

Seara de mai se lasa incetisor si domnisoara ofta usurata. Se terminase inca o zi de lucru. Inchise usa florariei si intoarse incetisor cartonasul pe care scria „Inchis”. Dadu sa plece, dar in acel moment se opri speriata. Umbra unui barbat care parea ca  o urmareste  se vedea in spatele ei. Inima incepu sa ii bata cu putere. Cand prinse curaj se intoarse si il zari pe clientul caruia ii concepuse buchetul. Barbatul veni catre ea cu un zambet larg si ii oferi florile. „Stiti, florile erau pentru dumneavoastra. Sper ca nu ma refuzati.” Domnisoara se uita uimita la el un moment, apoi accepta buchetul. „Imi permiteti va rog sa va insotesc pana acasa?” o intreba barbatul. Inca mirata, ea dadu din cap aprobator. Seara se lasa incetisor in urma lor in timp ce mersul ei delicat se impletea cu pasii lui apasati…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s