Un câine fierbinte

Prolog

Discuția, care la inceput era prietenoasă, devenise acum agitată, aproape să se transforme într-o ceartă. ”Nu, nu, nu!!! De câte ori vrei să mai spun Nu! Ăsta e furt pe față. Am crezut că vin să fac o afacere cu un prieten vechi și onorabil, dar tu încerci să mă furi. Nu voi accepta prețul ăsta pentru nimic în lume! Am spus Nu și Nu rămâne!!! Doar dacă… doar dacă ridici la 55 și vii să mâncăm împreună un hotdog la vechiul nostru loc…” Celălalt ridică o sprânceană mirat. Apoi încet, supărarea i se topi și un zâmbet discret i se ivi în colțul gurii. Întinse mâna către vechiul său prieten ”Bine, accept, dar cu condiția ca hotdogul să fie cu muștar și ketchup iute și să îi stingem iuțeala cu o bere rece și ieftină ca acum 30 de ani…” Cei doi bărbați își strânseră mâinile și apoi izbucniră în râs. Contractul era parafat.

De multe ori zilele trec pe lângă noi. Acumulăm, acumulăm, câștigăm, apoi pierdem. Și la sfârșit când tragem linie, vedem că nu am câștigat, ba poate chiar am pierdut. Zile si nopți pe care în loc să le trăim, le irosim. Prieteni cu care în loc să povestim, ne certăm de parcă am avea ceva de împărțit. Ținem cu dinții de ce e al nostru, sau ni se pare că este, apoi când acel ceva ajunge la noi, simțim că poate nu a meritat efortul. Important e să fim sănătoși, să iubim și să fim iubiți. Și să încercăm să lăsăm dușmănia la o parte.

Nu știu de ce, dar cel mai bun mod de a stinge un conflict este să împărți masa cu persoana respectivă. Sau nu neapărat un conflict. Pur și simplu oamenii care mănâncă la aceeași masă se împrietenesc. Cu mulți ani în urmă am fost pe litoral cu părinții mei și cu sora mea. Și la restaurant mâncam la aceeași masă împreună cu o altă familie din altă localitate, pe care nu îi cunoșteam. La sfârșitul sejurului ne-am despărțit ca cei mai buni prieteni, cu toate că nu ne întâlneam decât la masă. Acum la serviciu de multe ori din cauza agitatiei, ajungem să mâncăm pe fugă, dar și în condițiile astea împărțim mâncarea. Și uite așa, legăturile dintre colegi devin mult mai trainice. Probabil din cauză că mâncarea are legătură cu supraviețuirea și două persoane care împart mâncarea se ajută să supraviețuiască reciproc.

Nu trebuie să mă credeți pe cuvânt. Data viitoare când vreți să mâncați, nu o faceți singur, stingher, într-un colț, de parcă ați avea ceva de ascuns. Așezați-vă frumos la masă împreună cu unul sau mai mulți colegi. O să aveți surpriza ca după ce terminați masa să constatați că respectivii colegi v-au devenit și prieteni.

Epilog

Hotdogurile fuseseră bestiale. Fierbinți, cu muștar și ketchup iute din belșug. Acum prietenii noștrii stăteau pe vechea bancă și savurau câte o sticlă de bere rece ca în adolescență când le era cu desăvârșire interzisă. Și trecătorii se uitau puțin mirați la cei doi bărbați în costume elegante care stăteau tolăniți pe o bancă și sorbeau cu poftă din bere, apoi râdeau în hohote, de parcă timpul era oprit în loc undeva prin vara anului 198…