La început ești mic. Mic de tot. Plângi,țipi și dormi. Mult. Toată lumea zâmbește în jurul tău și îți spune bebe sau ăla micu. Pe tine te cheamă George și toată lumea îți spune Gigel. Mai trec câțiva ani și ajungi la grădiniță. Acolo ești cel mai mic. Gigel în sus, Gigel în jos. Apoi începi clasa zero. Deja ești mare. Cînd ești cuminte ți se spune Gigel, dar când faci prostioare ești Georgee!!

Nici nu îți dai seama când trec anii și ajungi în clasa a opta. Ești înalt și umbli după fete. La școală ești George, sau Geo, sau Georg, sau conform catalogului, ești elevul Ionescu!

Anii de liceu sunt cei mai frumoși. În clasa a noua ești iarăși Gigi cel mic, ca peste doar trei ani în clasa a XII-a să fii George, Johnescu,  sau Geo,  tipul ăla fain din clasa a XII-a. Apoi urmeazsă bacalaureatul și facultatea. Pentru colegi ești George, în timp ce profesorii îți vorbesc cu domnule student Ionescu. Poate vreun asistent de la facultate cu care faci seminariile, să îți mai spună pe numele mic. Și gata, ești absolvent. George al nostru s-a făcut mare și va începe lucrul. Brusc parcă ai ajuns din nou la grădiniță. Colegii mai vechi nu te scot din Gigi, Gică, Georgel, Pruncule, Măi copile, Prâslea etc. Tu încă nu știi, dar este pentru ultima dată.

Trec cinsprezece ani. Bătrânii pleacă în pensie și tu ești George. Sau mai rău, Nea George. Când auzi asta prima dată, ai un șoc. Cum adică Nea George?? Ești salutat cu să trăiți dl Ionescu. Acasă ți se spune tati, iubitu sau dragule. Îți auzi numele numai când e ceva serios. Părinții încă îți spun Gigi sau Gigel. Ți se pare ciudat . Acum ești mare. Mai trec încă ceva ani. La lucru ești de acum Nea George sau nea Jhon. Șeful tău este mai tânăr decât tine. Nimeni nu îți mai spune Gigel. Inspiri respect și teamă. În curând, George dispare și tu ești venerabilul nea Ionescu. Acasă devii bunic și ești Bunu, tatamare, Bunicu Geo sau Tatamoșu. La serviciu nu te mai scot din The oldguy, Moșu, sau colegii mai vechi ți se adresează cu Hei pensionare când rupi ușa în pensie?  În rest ești nea Ionescu. Multă lume nici nu știe că te cheamă George. Decât dacă le spui când e  ziua ta onomastică. Apoi pentru toată lumea devii nenea Ionescu. Le e și frică să te întrebe de George ca să nu te jignească. Dar tu îți dorești să mai fii Gigi. Din ce în ce mai rar, câte un fost coleg sau prieten de demult îți spune Gigi. Dar într-o bună zi descoperi că Gigi este uitat de mult, și stimabilul domn Ionescu este bătrân și înconjurat de nepoți mari… până într-o dimineață când nenea Ionescu pleacă să facă un drum lung… lung de tot… cel mai lung…. lângă cei care îi spun Gigel fără teamă că asta i-ar face nerespectuoși față de el…

Epilog

Dumnezeu să îl ierte și să îl odihnească în pace pe vecinul nostru, nenea Vaida. Abia după ce a murit am avut curajul să întreb cum se numea de fapt. Alexandru… Alexandru Vaida

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s