Comisia autorizata

Prolog

Luni dimineata la prima ora, seful vine fluierand in birou, cu o figura agitata. Baieti, saptamana viitoare ne pica pe cap o comisie autorizata sa ne ia la puricat actele. Baba de peste drum ne-a facut reclamatie, mama ei de vechitura comunista. Asa ca toata lumea sa fie calare pe telefoane sa vedem pe cine cunoastem din comisie. Dane, il suni pe verisorul tau sa vezi daca stie ceva despre  comisie. Cristina, iei legatura urgent cu matusa ta din capitala si  te dai bine pe langa ea, poate ne ajuta cu ceva. Aline ai spus ca cineva de la Directia Generala iti e dator, spune-i ca acum e momentul. Eu o sa il sun pe colegul meu de banca din liceu care e la minister si vedem cum stam. Hai copii ca e groasa treaba!! Avem o gramada de bube in cap si daca ni le descopera astia am imbulinat-o la propriu. Pe cai ca se filmeaza!

Zilele trecute am cutreierat prin magazine si la un moment dat am fost pur si simplu siderat de tipetele unei doamne trecute bine de 50 de primaveri care urla in telefon cat o tinea gura: „Nu se poate!! Nu se poate!! O reclam la comisia autorizata! Ii trimit pe cap comisia autorizata! Bagaboanta naibii! Sa vedem ce o sa zica dupa ce o sa o reclam la comisia autorizata! Sa vina comisia autorizata ca nu se mai poate!!! O nenorocesc, o dau la comisia autorizata!!” Desi situatia se vroia tragica, fara sa vreau m-a pufnit rasul. Si mi-am amintit de cate ori avusesem ocazia sa am de a face cu „comisii autorizate” si cum statea treaba cu vestitele comisii.

Cu multi ani in urma cand eram doar un incepator ale meseriei am intalnit prima comisie autorizata care se numea corp de control, venita sa taie si sa spanzure pe cineva care suparase pe altcineva mai sus pus. Vestita comisie ne-a luat la proproiu actele la puricat pana cand in final a gasit o mareata si ingrozitoare greseala facuta de un alt coleg incepator si care habar nu avea pe ce lume e. Brusc zambetul victoriei a luminat fata membrilor comisiei si apoi, desi tot restul era in regula sau aproape in regula, ne-au scos ochii la nesfarsit pe monumentala eroare facuta de colegul nostru. Din spusele comisiei, meritam sa fim trasi pe roata, ghilotinati si aruncati la crocodili pentru incompetenta noastra crasa. Din intamplare, comisia a gasit si foarte multe lucruri bune cu ocazia controlului, dar a preferat cu blandete sa treaca peste ele, revenind obsesiv la greseala susmentionata. La un moment dat, comisia s-a plictisit, si-a luat jucariile si a plecat lasand in urma toptanul de amenintari.

Finito partea intai.

Segunda parte.

Au inceput sa zbarnaie telefoanele mobile de ziceai ca suntem la o centrala telefonica. Fiecare coleg mai vechi incerca sa ia legatura cu altii care ar fi cunoscut pe altii si tot asa, doar doar vor reusi sa imbuneze parerea comisiei. Dupa cateva zile am aflat ca unul dintre colegi care stia pe cineva, care era nasul cuiva de cununie, care avea un verisor al matusii surorii vecinului colegului sau de banca, a dat un telefon si brusc, problemele au fost sterse cu buretele. Comisia cu pricina a ajuns la concluzia ca in urma controlului, totul a fost minunat si cei controlati trebuie felicitati, iar seful lor, avansat. Lucru care s-a si intamplat.

Ca sa fim corecti, conform standardelor  schema clasica a unei comisii este aceea in care sosirea  este anuntata din timp, pentru ca cei controlati sa aiba timp sa aranjeze protocoalele, adica mancare, beutura si distractie pentru onor membrii comisiei. Iar pentru partea masculina a comisiei trebuie aranjate si anumite placeri mai mult sau mai putin primitive. Cum spunea cineva revoltat la un chef de burlaci cu ani in urma „Da ce ma ginerica, am venit aici numai pentru mancare, bautura si muzica???? Asta aveam si acasa…” Ca vorba aia, o comisie odihnita, satula si relaxata altfel vede lucrurile si intocmeste raportul final…

Epilog

In ziua fatidica, membrii comisiei unul mai scortosi ca altii si imbracati la patru ace, sobri si incruntati, au ajuns la sediul companiei. In urma controlului si a protocolului care a durat doua zile si doua nopti, au ajuns la concluzia prin insasi presedintele comisiei ca totul este conform dispozitiilor legale si compania noastra este fruntasa intre companiile din domeniul lor de activitate. Ba mai mult suntem un exemplu de urmat pentru celelalte companii…

Cetatea Rasnov

Prolog

Vara 2018…Soarele raspandea o caldura torida si vestita autostrada a soarelui era blocata pe sensul spre Bucuresti, iar soferii claxonau in disperare in cel mai autentic stil romanesc. Plus urarile de sanatate si viata lunga adresate celor responsabili de organizarea traficului pe autostrada. Oftand, soferul trase de volan spre prima iesire pe drumul national. Dupa un concediu relaxant, drumul de intoarcere spre casa se anunta lung si epuizant…

Anul trecut am avut ocazia sa facem un scurt popas la Rasnov, venind de la Neptun. Bineinteles ca fiind prima data cand am ajuns la Rasnov, am incurcat drumul, am depasit indicatorul unde trebuia sa viram la stanga spre Rasnov si pe fondul oboselii cauzate de drumul agitat, ne-am invartit o buna bucata de drum in cerc. Noroc ca am apelat la proprietarul vilei unde aveam cazare, Vila Nely si bietul om a stat cu noi pe telefon pana am ajuns la destinatie. Asta fiindca de pe drumul national se face un drum la stanga chiar la capatul unui pod si apoi dupa circa o jumatate de ora ajungeti in Rasnov.

Vila Nely m-a surprins foarte placut, fiindca avea un aer rustic si relaxant, fiind renovata de curand. Eram atat de obosit ca am adormit imediat ce am atins salteaua. Nu am vrut sa dorm pe pat si am pus o saltea pe podea adormind pe jos, ca in copilarie.  A doua zi m-am trezit odihnit si dupa micul dejun am hotarat sa vizitam Dino Parc din Ransov, un loc super interesant plin de dinozauri si de alte animale preistorice, cam ca in Jurassic Park. Doar ca aici raptorii si Tyranosaurus rex nu alearga ca turbatii dupa voi sa va manance. Am avut noroc de o zi frumoasa si calda, asa ca am vizitat si Cetatea Rasnov, unde s-a turnat filmul Nemuritorii cu Sergiu Nicolaescu si echipa lui. Cetatea este destul de bine intretinuta, nu se compara cu Cetatea Huniazilor, dar este ok si poti face conditie fizica urcand si coborand trepte pana gafai.

Una peste alta a fost o zi relaxanta si  daca aveti drum prin Brasov merita sa pierdeti o zi si prin Rasnov.

Epilog

Am recitit postarea de mai sus si seamana izbitor de mult cu compunerile pionieresti din anii 80, cand  cu fiecare ocazie era imperios necesar sa lauzi Patria, Partidul si Conducatorul. Chiar si asa, Rasnovul merita vizitat, eu unul cel putin m-am simtit foarte bine acolo si o sa revin oricand cu drag